...cum as putea evada din lumea din jur?...cum as putea sa-mi intind gandurile si sa zbor?...cum as putea sa uit de toti si de toate, sa ma pierd atat de departe, incat sa nu mai aud galagia gandurilor celor din jur....doar utopie, doar o lupta interioara devoratoare si nesfarsita, doar pasi de rama, intr-o lume plina de mocirla...musc adanc buzele insetate, simt gustul dulce al sangelui, inca sangele mi-e dulce, n-as fi crezut ?!...cerul e rosu si privirea le e oarba ca noaptea, luna si-a pus o masca de hot si le-a furat toate gandurile si simtirile, stelele le-au cules intr-o gaura neagra si au ramas doar minti ce vaslesc pe cursuri banale...ma doare fiecare clipa in mine si departe de mine, ma invart intr-un spatiu prea plin, sa-mi mai pot dezmorti oasele...mi-au invadat eul si sinele si sufletul...as vrea sa iau o matura si sa le fac vant, sa-i matur, sa curat aleea pe care ma plimbam in pasi roz...mi-e dor de ea, mi-e dor de petalele florilor de cires, vreau sa repir albastru...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu