…de unde ai cules aceasta frunza?...nu te-a certat c-ai rupt-o fara mila?...mi-a multumit, caci sus zbaterile erau atat de crunte, vanturile o biciuiau atat de tare…in mana mea e cald si bine, isi odihneste venele, prin care seva nu mai curge… e atata liniste, o ultima clipa, in care sa nu simta cum se stinge…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu